Linkin Park, concert in Romania

Citeam azi intr-un ziar pe care-l tinea o baba in maini in autobuz, ca vine alde Linkin Park sa concerteze la noi prin primavara lui 2008. Adevarul e ca a cam trecut ceva vreme de cand nu a mai cantat vreun artist strain la noi. Glumim. Asadar, ne pregatim de concert, punem bani deoparte, sa aiba si americanii ce sa manance (daca nu-s cumva canadieni) si mai invatam cativa pasi de dans, de pogo, sa nu picam totusi drept incepatori. Si cum fanatici avem destui (asa-i pana-n 15 ani), problemele cu publicul nemultumit ies din discutie. Oricat de proasta ar fi prestatia lor, nu va fi remarcata de impatimitii acestui sport numit fanatism.
Acum gata, inchid monitorul caci consuma prea mult curent si tre' sa-mi tai din portii daca vreau sa ajung la concert. Da.

"Chicago Bulls" vs "De Puta Madre"

Credeam ca au disparut bluzele acelea cu De Puta Madre. Pana ieri cand am vazut un brunet (nu ca m-ar deranja aceasta culoare de par) ce purta o astfel de vestimentatie. Mi-am adus aminte ca pe vremea cand eram flacau, mai toti pustanii aveau fesuri, caciuli sau cum le-o mai zice, cu Chicago Bulls, iar fetele purtau pantofi - adidas din aceia cu toc gros si inalt. Iar cand te duceai la mare, pe vremea mea, nu puteai sa nu-ti iei lantisor din acela cu numele tau. Mi-au marcat copilaria astea. Da da, si aparusera in acea perioada blugii salopeta - abia la vreo 2 ani dupa ce i-am purtat noi au devenit moda pt muncitorii de pe santiere.
Ba ce vremuri. Si ce-au mai trecut. Am devenit melancolic (sau m-am melalcoolizat). As da o leapsa cu "Ce ti-a marcat tineretea" sau "Ce era la moda in tineretea ta", dar parca mi-e rusine asa sa ma bag printre bloggeri. Totusi, daca cititi si va place ideea, nu ma deranjeaza s-o purtati mai departe.
Una peste alta/altu', ce ne-om mai amuza melancolic peste cativa anisori de vremea bluzelor De Puta Madre.

De ce ai intarziat?

Un "One Man Show" dintre cei moderni spunea ca aglomeratia se datoreaza faptului ca toti muncitorii pleaca le serviciu in acelasi timp. Adevarat. Tocmai ce am facut o ora si jumatate dintr-un punct in altul al Bucurestiului, drum pe care il faceam in mod normal in 25 de minute. Un alt motiv al aglomerarilor este reconstruirea concomitent a tuturor strazilor din oras. Sunt nebuni. Au inceput in aceeasi perioada lucrarile la doua pasaje supraterane, aflate la distanta de 2 km departare unul fata de celalalt. Pai cum sa numesc aceasta decizie altfel decat una foarte proasta?! Din ce in ce mai multi oameni merg pe jos la munca, iar acum, cu venirea frigului, nu le mai vezi nici fetele, nici nu intelegi ce mormaie, mai pica unii pe gheata si ajung in vreo groapa ce se numea inainte strada, dar prefera sa ajunga mai repede la munca. Si ce te faci cand te ia domn' patron la intrebari cu "de ce ai intarziat?"? Dai vina pe aglomeratie dar tot iti iei un sut inspre inainte.
Oras european. Las' ca vezi tu peste un an doi!!!
Praf...

The Umbilical Brothers - Encore

Si asta trebuie vazut. Daca aveti de unde sa luati tot spectacolul, veti gasi cateva zeci de minute foarte amuzante. DVD-ul se numeste "Speedmouse", iar spectacolul a fost jucat la Sydney Opera House. Vizionare placuta!

Bloggeri.ro - Concursul a luat sfarsit

S-a terminat concursul pt mine. Abia azi am reusit sa intru pe blog, dupa foarte multa vreme. Si tocmai cand vroiam sa scriu, sa particip, sa castig, sa dau cuiva premiul, sa fac o fapta buna. Degeaba.
Asta e. Data viitoare. Oricum, parca prea multe certuri pt nimic in tot acest concurs. Unii chiar nu stiu cum sa-si umple ziua.

Jeff Dunham - Arguing with Myself and Spark of Insanity

Jeff Dunham - Arguing with Myself and Spark of Insanity



De vreo luna tot revad aceste filmari cu acest ventriloc si mi se par foarte tari. Actorii principali sunt Walter,Sweet Daddy D,Bubba J,Peanut,Jose Jalapeño(on a stick)si Achmed the dead Terrorist, iar cel mai amuzant mi se pare Peanut. Fain spectacol. Vizionare placuta!